Acasă la Denisa Ungureanu, fondatoarea Cup of Art

„De ce nu putem fi ca noi, de ce să fim ca alții?”

#acasă

Text: Georgiana Chiper

Foto: Ciprian Samihian


„Acasă este unde sunt copiii. Bine, dacă mai agăți două, trei tablouri, este și mai acasă”, ne spune Denisa Ungureanu chicotind. La prima vedere, Denisa vorbește râzând cu ochii și emană bună dispoziție prin toți porii. De îndată ce o cunoști mai bine, realizezi că te afli în preajma unui vulcan de energie creativă și creatoare, aceeași energie din spatele Cup of Art, afacere pe care o construiește din august, 2018. Cup of Art nu a lăsat-o pe Denisa să doarmă nopți întregi de entuziasm și s-a închegat la intersecția dintre două călătorii: reîntoarcerea în țară și călătoria de regăsire, dincolo de statutul de mamă.

ielele_v19_090

Acum aproape 10 ani, Denisa s-a încumetat să emigreze la New York, urmându-și soțul. De curând, s-au întors acasă la Brașov cu cele două fete, pentru a începe o nouă etapă din viața lor, mai aproape de familie. La întoarcere, locuiseră împreună la New York, în California dar și în Toscana. În această nouă etapă s-a născut și Cup of Art, un magazin de mobilier și obiecte cu un design deosebit. „Vreau să cresc încet dar sigur”, ne spune Denisa despre Cup of Art, conceput ca și un magazin care „spune povești, colorează bejul în nuanțe vesele, te face să zâmbești atunci când îi treci pragul sau îți înlocuiește farfuriile banale și castroanele de plastic. Te convinge că ai nevoie de o schimbare în casa ta, te scutură bine de sobrietate și îți face poftă de viață!”

Cup of Art s-a născut cu o investiție de 350 euro, în micul birou din casa Denisei. De la prima idee și până la inaugurarea online, au durat doar 6 luni. Dar în demersul antreprenorial din România, a devenit mai clar pentru Denisa că „Ai nevoie ca și femeie să fii validată de alte femei, să vezi că nu ești singura care trece prin probleme, prin dificultăți, și ai nevoie de susținerea asta, a antreprenorului și a comunității.” Recunoaște mai departe că „din partea femeilor antreprenoare, aș vrea să văd mai multă empatie.” Totuși, Denisa simte că a fost valoros sprijinul prietenilor ei, care au devenit primii ei clienți, precum și mâna de oameni cu care a colaborat până acum și care au susținut-o în moduri neașteptate, uneori cu sfaturi nesolicitate.

ielele_v19_101

Magazinul Cup of Art s-a născut deci în biroul multifuncțional al Denisei, ce servește și drept dressing și sanctuar personal. Aici, zeci de ochi de străine și străini te privesc atent de pe peretele din față, captivi în diferitele portrete alese în mare parte din târguri de vechituri. Grija și entuziasmul cu care Denisa alege obiectele din jurul familiei ei se reflectă și în Cup of Art, Denisa împachetând în prezent personal fiecare obiect trimis către clienți. „Mie îmi plac lucrurile complicate”, ne spune Denisa, care condensează munca din spatele magazinului ca o muncă de vânătoare de obiecte care o inspiră în primul rând pe ea, fie că sunt produse local sau importate din afară.

Tranziția spre demersul antreprenorial a fost intim legată de venirea pe lume a fetelor, la doi ani distanță. Maternitatea a fost pentru Denisa o perioadă creativă fertilă: cu câteva zile înainte de nașterea Victoriei, care are acum 2 ani și jumătate, Denisa picta portretul Fridei Kahlo, în propria interpretare. De altfel, chiar și astăzi ea nu se sfiește să picteze mobila în culorile preferate de ea sau să-și zugrăvească proprii pereți. Totuși, Denisa recunoaște că să fii mamă, este un prilej de mare fericire însă „te cam pierzi pe tine”. În încercarea de a se regăsi, pe de-o parte, și de a-și motiva propriile fete, pe de altă parte, Denisa lucrează cu entuziasm la Cup of Art și la crearea unui spațiu de locuit inspirator.

 

 

Casa familiei Ungureanu reflectă, în primul rând, personalitatea Denisei: un vizual eclectic și intens, cultivat organic, fără studii în domeniu și influențat de multiplele călătorii în diferite locuri din lume. Astfel, țesături românești vechi sau vitrina bunicilor, moștenire de familie, își găsesc locul sub același acoperiș cu un scaun Le Balansoir, semnat de le Corbusier, sau cu o lampă Jonathan Adler. Dar, dincolo de a fi o colecționară de frumos, Denisa este o recuperatoare de frumos: vede potențialul țesăturilor vechi, a unor tablouri pictate de demult, sau a unui dulap-brad, salvat dintr-o vitrină anonimă într-un magazin și transformat în dulapul fetelor. Iar acest etos se reflectă și în demersul curatorial din spatele Cup of Art.

În amenajarea casei, observi cum Denisa călătorește interactiv între interiorul și exteriorul obiectelor, scoțând la iveală noi vieți pentru obiecte vechi sau redimensionând obiectele, făcându-le să se verse spre exterior. Vezi astfel cum o pânză de 1 m jumătate pe 1 m jumătate, stă pe un perete zugrăvit în exact aceeași culoare. Sau cum, peretele din biroul Denisei are aceeași culoare ca buzele unei femei din portretul de pe perete. Plină de obiecte de artă, de la tablouri, la căni, casa familiei Ungureanu ar fi putut fi un sanctuar rece: dar este de fapt o fortăreață caldă, păzită de o trupă de tuia înalți și încălzită la interior de țesături colorate. Iar apetitul pentru țesături vine de demult, de pe când Denisa țesea covoare cu bunica ei, în Moldova. Tot aici, cei doi câini ai familiei intră în casă direct din grădină, sărind năzdrăvani peste tot!

 

 

Poposind acasă la familia Ungureanu te simți plecată într-o călătorie într-un univers alternativ, unde parcă îl și auzi pe Kandinsky spunându-ți „Vezi? Despre asta vorbeam eu!”. În plin elan industrial, Kandinsky critica dur, în 1911 (Über das Geistige in der Kunst/ Despre spiritualitate în artă), eșecul societății contemporane de a da naștere unei dezvoltări spirituale. Pentru el, salvarea putea veni din partea artei, pe care o vedea ca o formă de exprimare a sufletului și singura evadare din lumea materialistă ce ne înconjoară. Iar la familia Ungureanu, un scaun nu este doar un scaun, ci un scaun ales dintr-un târg de vechituri din Toscana, pentru a trona acum în camera fetelor, dublat de peretele cu imprimeu amazonian, deschizând astfel spațiul de joacă spre aventuri nelimitate. În această casă, nimic nu este deci fără însemnătate și fără propria poveste.

Și poate cel mai important, nici acasă și nici la Cup of Art, Denisa nu vânează trenduri pentru că de fapt „Casa trebuie să te reflecte. De ce nu putem fi ca noi, de ce să fim ca alții?”. Și chiar așa, de ce?

Acest articol a apărut în ediția imprimată a revistei ielele, pe 19 iulie, 2019.

ielele | vară, 2019 | pierdut & regăsit.

ielele_v19_098-099

 

 

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: