Naomi Reniuț-Ursoiu, candidată USR-PLUS la europarlamentare: despre schimbare, om cu om, la firul ierbii

„Eu mi-aș deschide opt cabinete, în regiuni. Pentru că aș vrea să asimilez, să văd problemele pe regiuni și să vedem ce putem repara de la nivelul Uniunii Europene.”

Naomi Reniuț-Ursoiu este membru fondator al partidului USR, vice-președintele filialei USR Brașov și unul dintre motoarele din spatele Inițiativei Fără Penali. Am cunoscut-o pe Naomi pe 24 februarie, în Brașov, la protestul de susținere a Laurei Codruța Kovesi. Ne-am pomenit una lângă cealaltă în mulțime și am început să vorbim plecând de la desenul de pe posterul meu de protest. În acea seară, s-a protestat cu apăsare și înverșunare, încolonați cu privirea înainte. Dar în acea seară, pe întuneric și un ger aprig, Naomi a protestat calm și cu un zâmbet pentru cei din jur. Ajunși în Piața Sfatului, s-a lansat un apel către protestatari pentru a lua cuvântul la megafon. Naomi nu a luat cuvântul atunci și a rămas o protestatară anonimă într-un grup de oameni anonimi intrigați de hărțuirea Laurei Codruța Kovesi.

Astăzi, pe 16 mai 2019, în Parcul Tractorul, Reniuț-Ursoiu vorbește despre alegerile europarlamentare, la care și ea candidează pe lista alianței USR-PLUS, unde a ajuns în urma unui concurs intern în cadrul USR. Față în față cu oameni diferiți, își adaptează argumentele, vorbind mai tare sau mai încet, mai rapid sau mai lent și pășind mai iute sau mai domol. Între a se prezenta pe ea însăși, a-și apăra colegii de partid și alianță, și a-l exonera pe Dacian Cioloș de eticheta de securist, aproape că și-a pierdut vocea. Și dincolo de a se prezenta pe sine și alianța USR-PLUS, Reniuț-Ursoiu vorbește energic despre votul pentru referendumul din 26 mai, încercând în paralel să inspire tineri să intre în partidul USR. O plimbare energică în parc pentru a prezenta României o alternativă politică, om cu om, la firul ierbii.


„-De ce să mă duc, cu cine să votez?

– Păi, cu mine!”

Copii se dau în leagăn și pe tiroliană, tineri stau pe bancă, vârstnici joacă table și cărți și alți oameni traversează parcul în grabă. O după-amiază tipică de joi în Parcul Tractorul, Brașov, unde ploaia de dimineață nu s-a uscat încă de tot.

Tot azi, 16 mai 2019, își face drum dinspre parcare, cu un zâmbet larg, Naomi Reniuț-Ursoiu, având în brațe ziare și pliante cu alianța USR-PLUS. Vizita în parc face parte din campania pentru alegerile europarlamentare din 26 mai, o campanie ce a adus-o față în față cu alegători din comunități mari și mici din România și diaspora. Doar în această săptămână, a ajuns local în Vulcan, Zărnești și Predeal. Campania ei are deci un etos la firul ierbii și o strategie om cu om, ducând în paralel pe teren și muncă de convingere despre importanța votului la referendum, și o campanie de reabilitare a lui Dacian Cioloș.

Reniuț-Ursoiu este membru fondator al partidului USR, alături de 30 alți colegi, și unul dintre motoarele din spatele Inițiativei Fără Penali, prin care s-au strâns, tot om cu om, peste 1.000.000 de semnături la nivel național, dintre care 950.000 de semnături au fost depuse la Parlament și 830.000 au fost validate de către primării (1). În județul Brașov, această inițiativă a strâns 43.853 de semnături, fiind strânse mai multe doar în București, Cluj și Bacău. Naomi se află duminică, pe 26 mai, pe lista la alegerile europarlamentare ale coaliției USR-PLUS. A ajuns pe listele la europarlamentare așa cum au ajuns toți ceilalți candidați de pe listele USR: în urma unei campanii interne în cadrul căreia candidații s-au prezentat în fața colegilor lor din USR, și-au susținut candidatura și s-au luptat deschis și egal pentru votul celor 6000 de colegi din partid (1).

 

Foto: Naomi Reniuț-Ursoiu, USR – Campania pentru europarlamentare pe lista USR-PLUS, 2019.

Biografia ei oficială sună așa: Naomi Reniuț-Ursoiu are 38 de ani și este jurist, licențiată în Științe Juridice, la Universitatea Transilvania Brașov. Apoi a urmat un master în drept public comparat și principii de bună guvernare la Universitatea Utrecht, Olanda, și un doctorat în științe administrative la SNSPA, cu 1 an de cercetare doctorală la Universitatea Uppsala, Suedia.

Experiența profesională și-a dobândit-o la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului, apoi la Biroul Crimă și Droguri al ONU, unde a lucrat la elaborarea planului regional de acțiune pentru combaterea traficului de persoane în zona Mării Negre. A mai lucrat pentru un ONG într-un proiect privind gestionarea transparentă a fondurilor structurale și la Ministerul Mediului în calitate de manager public. Din 2017 este consiliera unui deputat USR.

În 2012, motivată de experiența academică europeană, s-a reîntors în țară din dorința de a provoca o schimbare în societatea noastră. Trei ani mai târziu a fost unul dintre fondatorii USB/ USR, iar acum este vice-președintele filialei USR Brașov. Naomi s-a implicat în toate proiectele și elaborarea documentelor pe care s-a fondat și a crescut partidul: crearea criteriilor de aderare, scrierea statutului sau gestionarea campaniei de extindere.(2)

Această biografie nu ilustrează ambiția și luptele din spate, tipice unei tinere crescută într-o familie monoparentală. Aceste lucruri nu contează oricum pe teren, în fața unor străini care nu te cunosc. Ei trebuie deci convinși, om cu om.

„-De ce să mă duc, cu cine să votez?

– Păi, cu mine! Eu sunt candidat la europarlamentare, sunt brașoveancă, mamă a doi copii, sunt juristă, m-am specializat în Suedia și în Olanda, mi s-a propus să rămân acolo dar am decis să mă întorc aici. Vrem să schimbăm ceva. Nu vrem să furăm”, îi spune Reniuț-Ursoiu unei vârstnice așezată pe bancă alături de soțul ei. „Noi în partidul ăsta suntem tineri la fel ca fiul dumneavoastră. Toți am studiat pe bune, nu am intrat cu pile nicăieri”, continuă Reniuț-Ursoiu în cursul conversației. Acesta este leitmotivul interacțiunii cu oamenii din parc, față de care se poziționează diferit, în funcție de argumentele, tonul și atitudinea lor.

Adesea, ea se angajează într-o muncă de susținere a lui Dacian Cioloș, întipărit în mințile unor oameni drept securist. Naomi repetă deci, cu variație: „Pe mine nu mă interesează să mă asociez cu securiști. Eu sunt crescută de mama mea singură, am muncit, nu mă interesează să mă asociez cu oameni de care să îmi fie rușine. Am întrebat și eu, arătați-mi un act, că eu știu numai de bine de el.” Adaugă uneori, în funcție de interlocutor, realizările lui Dacian Cioloș ca și prim ministru și comisar european pentru agricultură.


În cușca cu lei: „Nu vă votez în vecii vecilor, o mie de ani dacă trăiesc, nu vă votez.”

Parcul Tractorul este de nerecunoscut față de acum 20 de ani: în locul lacului, este o bază sportivă pentru fotbal și o construcție nouă, Patinoarul Olimpic Brașov. Șoseaua a mușcat treptat din parc la intrare și în latura din stângă. Diluarea parcului este încă vie pentru vârstnicii de aici, ce poartă cu ei rana cartierului Tractorul, denumit așa după fosta Uzină Tractorul. Această uzină absorbea în 1990, 22.000 de oameni. În 1999, societatea Tractorul a fost fracționată în șase entități distincte iar pe 5 iulie 2007, Flavus Investments SRL, brațul fondului britanic de investiții Centerra Capital Partner, a cumpărat activele Tractorul cu planul unui amplu proiect imobiliar (3).

Foști angajați ai uzinei au văzut cum părți din uzină au fost demolate de tot și alte părți s-au transformat în spații de birouri pentru corporații internaționale. Străzile cartierului poartă încă denumi industriale – Valea-Jiului, Aluminiului, Strungului ș.a.m.d. iar zona de după piața Tractorul este denumită informal „Aleea foamei” – fostele blocuri de nefamiliști cu apartamente de o cameră și toalete la comun, unde locuiesc și acum familii cu copii, reabilitate individual, după posibilitatea financiară a fiecăruia. Să vii aici să le vorbești despre „haștaragiști”, despre USR-PLUS și Dacian Cioloș, este un act de curaj, în special în zona centrală a parcului unde vârstnicii se adună pentru a juca șah, cărți și table. Voci se intercalează și reacțiile răsună cu scântei:

„Nu vi-l iau (n.r. pliantul), că eu știu deja cu cine votez.”

„Nu, nu, nu! Noi votăm cu PSD tot neamul!”

„Fugi cu ăștia, fugi cu ăștia.”

„Uite băi, tineretul, băi, mândria țării, ăștia ne măresc pensiile, băi!”

„Naomi: Sunt expertă în mecanisme de bună guvernare.

Vârstnic: De care mecanisme?!

Naomi: De bună guvernare.

Vârstnic: Dacă spuneai ceva de mașine, de uzine, aș fi înțeles.”

„Și nevastă-mea este femeie serioasă, o votez pe ea.”

„Nu vă votez în vecii vecilor, o mie de ani dacă trăiesc, nu vă votez.”

„Și Germania, Franța, câte împrumuturi au, mult mai multe decât noi.”

1229990_4759432242577_2068948399_n

Foto: Naomi Reniuț-Ursoiu, arhiva personală, 2013.

„Eu mi-aș deschide opt cabinete, în regiuni. Pentru că aș vrea să asimilez, să văd problemele pe regiuni și să vedem ce putem repara de la nivelul Uniunii Europene.”

Oficial, Naomi Reniuț-Ursoiu și-a formulat aria de interese ca și europarlamentar încă de când a fost candidată în cursa internă a USR pentru a ajunge pe lista oficială de candidați pentru 26 mai. Atunci, și-a clarificat poziția astfel: „Ca europarlamentar vrea să contribuie la crearea unui cadrul legislativ care să stopeze fenomenul migrației și problemele sociale care decurg din acesta. Traficul de persoane și munca la negru sunt doar două aspecte care ar putea fi reglementate mai bine de la nivelul Uniunii Europene și la care Naomi poate contribui cu expertiză.

Un alt aspect asupra căruia vrea să-și folosească experiența în Parlamentul European este cel legat de îmbunătățirea arhitecturii instituționale a UE. Naomi propune uniformizarea legislativă a practicilor de bună guvernare și administrare prin extinderea competențelor Ombudsmanului european. Un mecanism care ar putea servi intereselor cetățenilor europeni și la nivel național – asigurând că instituțiile naționale care gestionează fonduri și resurse europene respectă și îndeplinesc cerințe minime de transparență, consultare, eficiență și responsabilitate.” (4)

Câțiva ani mai devreme, într-un alt interviu (5), clarifica însă că s-a întors în țară, deși ar fi putut să trăiască fericită în afară, pentru că simțea că ar fi trăit într-o bulă. Iar acum simte că rolul de europarlamentar ar fi în esență diferit: „Pentru mine, nu este ca și cum aș pleca. Din contră, eu cred că un europarlamentar trebuie să vină aici și să fie un vector de opinie și de europenizare.”

Așadar intenționează să își păstreze același etos și să fie un europarlamentar la firul ierbii: „Pentru mine, nu este ca și cum aș pleca. Din contră, eu cred că un europarlamentar trebuie să vină aici și să fie un vector de opinie și de europenizare.” În practică, Naomi are un început de strategie: „Eu mi-aș deschide opt cabinete, în regiuni. Pentru că aș vrea să asimilez, să văd problemele pe regiuni și să vedem ce putem repara de la nivelul Uniunii Europene.” De altfel, din experiența de până acum, Naomi simte că Uniunea Europeană este încă un concept abstract pentru oamenii de rând iar europarlamentarii ar putea să schimbe asta, schimbându-și strategia: „Ce le lipsește acum europarlamentarilor este exact asta, că nu interacționează cu oamenii care i-au ales și pe care îi reprezintă. Și de asta UE ni se pare și ceva abstract, pentru că pentru oameni lipsește asocierea cu o față umană, cu europarlamentarul tău. (…) Lipsește un conector, un om care să fie fața Uniunii Europene la nivel local.”

Și este posibil ca astăzi, 16 mai 2019, în Parcul Tractorul, câteva zeci de oameni să fi cunoscut acest conector, sau dacă nu, cel puțin un vector de opinie ce a ațâțat spiritele unora, sau le-a întărit speranțele altora.

© Foto: Naomi Reniuț-Ursoiu – USR.

1. Inițiativa Fără Penali în funcții publice.

2. Candidatura internă pentru europarlamentare, USR, 16 noiembrie 2018.

3. Uniunea Salvați România – USR, Naomi Reniuț-Ursoiu.

4. România furată, Digi 24, 08 aprilie 2014.

5. Uniunea Salvați România – USR, Naomi Reniuț-Ursoiu.

6. Naomi Reniuț-Ursoiu, interviu 29 octombrie, 2016.

 

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: