Și au trăit fericiți până la prima poză – II (Bursele Superscrieri/Avon)

„Dacă nu te dezbraci acum înseamnă că nu mă iubești”

Text: Ruxandra Burcescu și Nicoleta Rădăcină.

Foto: Chrystal Yuen, CC, 2019.

Ce trebuie să știi despre violența în cuplurile de adolescenți: acest articol a fost realizat în cadrul Burselor Superscrieri/Avon pe tema „violenţa domestică”. Programul este un parteneriat între Fundația Friends For Friends și Avon România. Articolul a fost publicat inițial pe Republica.ro, pe data de 05.11.2017. Materialul inițial includea fotografii de Alexandra Crisbăşan, pe care însă nu le-am preluat. Vă recomandăm înainte episodul I.


ÎNDRĂGOSTIREA / “NE VEDEM MAI ÎNCOLO”

 

Povestea Evelinei, a lui Răzvan și a fotografiei în care toată școala a văzut-o dezbrăcată a început cum încep mai toate iubirile de liceu: frumos. S-au cunoscut la școală, în spatele sălii de sport, în locul în care toată lumea se aduna în pauze la fumat. Era septembrie târziu, Evelina era într-a IX-a pe-atunci – și ieșise, ca de obicei, să fumeze. Lângă ea a venit un băiat cu fața rotundă – își amintește că a observat încă din ziua aceea că, atunci când zâmbea, ochii lui negri luau formă de semilună. Era solid, avea o urmă de barbă nerasă și multe tatuaje care-i dădeau un aer de bad boy. A întrebat-o dacă poate să se așeze lângă ea; i-a răspuns alb că da. El a băgat o mână în buzunar, a scos un chiștoc și-a cerut un foc; în cealaltă mână avea un caiet cu copertă albastră și un pix. ”Mă uitam așa… cu milă parcă”, își amintește Evelina. “I-am dat eu o țigară și un foc, că muream… îmi ziceam «ia uite, Evelino, ultimul aurolac lângă tine»”.

S-a apropiat de ei, își mai amintește fata, și Marius – fostul prieten al Evelinei. L-a alungat repede. A mai tras câteva fumuri, în tăcere, după care a luat caietul albastru din mâna lui Răzvan și și-a scris acolo numărul de telefon. Nici azi nu știe de ce a făcut asta. A fost un impuls de moment, i s-a părut amuzant atunci.

A primit, în aceeași zi, un SMS de la el. ”Bună, sunt Răzvan.” I-a luat un pic să proceseze numele ăsta nou.

Și-apoi toate s-au întâmplat atât de rapid. A doua zi Răzvan a intrat după ea în baie la fete, a sărutat-o val-vârtej și i-a spus ”ne vedem mai încolo”. A încremenit. Nu știa care era faza, dar gustul lui îi rămăsese pe papile.

Nu era neapărat atrasă de el atunci, la început, dar îi plăcea cum se purta cu ea. O aștepta mereu după ore; chiuleau sincron, să stea mai mult timp împreună; el îi lua mereu pateuri cu vișine de la magazin – știa cât îi plăceau. ”La un moment dat a venit cu o idee care mi-a plăcut maxim”, spune Evelina. A zis «hai să facem o poză în fiecare zi în același loc!»”.

Era o idee drăguță, doar că nu s-a întâmplat niciodată.

Ce s-a întâmplat, în schimb, a fost altceva: s-a îndrăgostit nebunește, deodată parcă, de el. Au început să-și facă planuri de viitor – cel puțin asta își amintește Evelina. Într-o zi i-a cunoscut chiar familia. Ăla a fost, pentru ea, primul moment de “WTF?”.

DORINȚA / “SĂ NU MĂ MINTĂ, SĂ NU MĂ ÎNȘELE, SĂ NU MĂ BATĂ”

Își amintește că era inundată de emoții înainte să dea ochii cu mama lui. Minute în șir a stat în fața porții, cu un buchet de flori în mână, neștiind la ce să se aștepte. A intrat până la urmă, i-a dat cu «săru’ mâna, mă bucur să vă cunosc», i-a întins florile și a răsuflat ușurată: cel mai penibil dintre momentele posibile, socotea ea atunci, trecuse deja.

Chiar atunci, în acea seară, mama lui Răzvan a întrebat-o ce vrea ea de la un bărbat. O luase pe nepregătite.

– “Să mă respecte și să aibă grijă de mine. Să nu mă mintă, să nu mă înșele, să nu mă bată”.

– “N-ai să găsești așa ceva la Răzvan”, i-a spus mama iubitului ei.

A parat atunci, cât s-a priceput, cu un zâmbet politicos. Avea dreptate Răzvan, deci, când îi spunea că maică-sa e o scorpie care nu îl susţine niciodată. Și-a promis sieși că ea nu-i va face niciodată așa ceva lui Răzvan – să nu-l susțină, de exemplu.

Își proiecta viața alături de el, se vedea construind împreună cu acest băiat o familie și trăind amândoi fericiți, în armonie – chiar și în momentele în care armonia dintre ei nu mai funcționa. Se certau tot mai des de la o vreme – și, își amintește Evelina azi, indiferent care dintre ei pornise cearta ea era mereu cea care trebuia să îl împace pe Răzvan şi să-l asigure că îl iubeşte. El îi spunea că mama lui nu-l iubește și nu are grijă de el, că de când se recăsătorise era rece, nepăsătoare, chiar rea; ea îl asculta, îl mângâia, încerca să-i arate că era de partea lui.

Într-o zi lui Răzvan i s-a stricat telefonul și, pentru că mama lui n-a vrut să-i dea bani să-și cumpere altul, Evelina i-a împrumutat un telefon nou pe care-l luase pentru sora ei. ”Pentru că-l iubeam, dar și pentru că știam cum e relația cu maică-sa, eu am încercat mereu să-i fac pe plac cu tot ce am putut”, se justifică acum. “Telefonul era nou-nouț și i l-am dat să-l folosească așa, cât are nevoie. Dacă îmi spunea că îi trebuie bani, mergeam și luam de la maică-mea din geantă dacă era nevoie, făceam orice”.

Doar că ei doi, Evelina și Răzvan, deja nu mai petreceau la fel de mult timp împreună. Versiunea Evelinei e că el devenise agitat, irascibil și începuse să bea prea mult. ”Într-o zi, m-am pus lângă el în pat și mirosea a băutură de îmi venea să vomit. Mai era și cu spatele la mine”. Versiunea lui Răzvan e că, de la un moment dat încolo, a simțit-o altfel.

RUPTURA / “AM SIMȚIT CĂ, UȘOR-UȘOR, SE TERMINĂ TOTUL”

Ultimele săptămâni din iubirea lor seamănă cu o oglindă spartă din care s-au pierdut, pentru totdeauna probabil, câteva bucățele. Evelina susține că el se plictisise de relația lor; Răzvan spune că Evelina a fost prima, dintre ei doi, care a rupt încrederea.

Răzvan își amintește că era decembrie – și era seară. Evelina îi scrisese că se culcă și-i urase noapte bună, doar că ceva l-a făcut să n-o creadă. A intrat, deci, pe Facebook. Avea parola ei, după cum și ea avea parola lui – nu se fereau, n-aveau de ce să se ascundă, iar schimbul de parole era dovada supremă a onestității relației lor, a încrederii pe care-o aveau unul în celălalt. “You show me yours, I show you mine”.

S-a logat, în acea seară, pe contul ei. Voia să verifice dacă într-adevăr a plecat și ea la somn – așa cum i-a spus – sau a rămas pe net și vorbește cu altcineva. A așteptat, a așteptat, a așteptat. Iar la un moment dat presimțirea i s-a confirmat: Evelina era trează și începuse să discute pe Facebook cu un fost prieten. ”Îi spunea că îi e dor de el, că îl iubește, că încă îi pare rău. Cum trimitea, cum ștergea mesajul. Și am simțit că, ușor-ușor, se termină totul”, spune Răzvan.

A confruntat-o a doua zi, dar ea s-a dezvinovățit. I-a spus că a fost doar un moment; că discuția aceea n-a însemnat nimic pentru ea.

INTIMITATEA / ”DACĂ NU TE DEZBRACI ACUM ÎNSEAMNĂ CĂ NU MĂ IUBEȘTI”

Au trecut, una câte una, și alte zile. Evelina își amintește, retrospectiv, că era o după-amiază înghețată și cețoasă de week-end – și ea era singură acasă, în pijama cu ursuleți, ronțăia niște cipsuri și se uita la un serial. În colțul din dreapta al ecranului a anunecat, lin, o notificare: ”Ești online?”.

Era Răzvan. A pus pe pauză filmul și i-a răspuns; în ziua aceea nu se putuseră vedea – el era pedepsit.

”Mi-e dor de tine. Dă-mi webcamul să te văd”, i-a scris Răzvan. A sărit îndată din pat, și-a tras o perie rapid prin păr, și-a verificat fața în oglindă. Nu era aranjată ca pentru o întâlnire, dar nici rău nu arăta – n-avea cearcăne, n-avea coșuri de acoperit. A dat drumul la cameră și s-a așezat astfel încât să nu i se vadă, totuși, pijamaua. Ea doar îl auzea pe Răzvan, nu-l vedea pentru că el îi spusese că i s-a stricat webcam-ul. Au vorbit ce-au vorbit – iar la un moment dat i-a cerut să se dezbrace. ”Dacă nu te dezbraci acum înseamnă că nu mă iubești”, i-a spus el – mai degrabă în serios decât în glumă.

Evelina spune că n-a mai făcut asta, într-o discuție pe Skype cu Răzvan, niciodată. Dar că nu voia să-l supere sau să-l dezamăgească – și că, în plus, doar el o mai văzuse dezbrăcată de-atâtea ori. Așa că și-a dat jos pijamaua; apoi s-a așezat în diverse poziții, așa cum îi cerea el; apoi s-a atins. Un fel de “știți voi ce…” la distanță, cumva – dar fără “știți voi ce…”.

N-avea de unde să știe totuși că, în timp ce ea se învârtea dezbrăcată prin cadru, Răzvan a făcut – fără să-i spună – câteva capturi de ecran. De ce le-a făcut? ”Mi-am zis că e bine să le am şi ca o să le țin acolo, nu fac nimic cu ele”, spune el. Că “o să le țin acolo”.

De certat s-au certat imediat după această conversație nocturnă – dar înainte de Revelion. Răzvan, spune Evelina, i-a spus că o să stea de Revelion acasă, când de fapt – după cum avea să afle ea ulterior din bârfele prietenilor – iubitul ei s-a dus la o petrecere, a cunoscut acolo o altă fată și a înșelat-o cu ea. În primele zile din ianuarie a fost tot mai distant, își amintește Evelina; îi spunea “m-am plictisit, m-am săturat, nu se mai poate”. Semn, pentru ea, că relația lor se cam încheiase.

Ar fi fost totul, dacă lucrurile s-ar fi oprit aici, doar una dintre miile și milioanele iubiri de liceu care încep incandescent și sfârșesc uneori abrupt, alteori inexplicabil, întotdeauna dureros.

RĂZBUNAREA / “PROBLEME MARI”

În oglinda făcută bucăți a relației lor nu se vede nici azi, cu claritate, cum au ajuns exact imaginile cu trupul gol al Evelinei în cercul comun de prieteni – și, de-aici, în tot orașul. Una dintre cele mai bune prietene ale Evelinei, Maria, povestește că un băiat de la Răzvan din clasă a contactat-o și i-a spus, cu o seară înainte, că Evelina va avea “probleme mari”. N-a înțeles exact, atunci, la ce anume se referea – doar ulterior s-a prins că băiatul respectiv văzuse deja fotografiile într-un fel de preview, alături de diverși alții cărora Răzvan le arătase – dar înainte, totuși, să ajungă pe net.

Răzvan spune că nu e el cel care le-a postat pe net. Admite că a pus o imagine ca wallpaper pe telefonul pe care urma să i-l returneze Evelinei doar așa, drept amenințare. Și că a trimis fotografiile unei singure persoane – fetei pe care o cunoscuse în noaptea de Revelion, care i-a promis însă că nu le va arăta nimănui. Doar că, după ce le-a primit, acea fată le-ar fi postat pe net, crede Răzvan.

Evelina n-are nicio certitudine despre cum s-au petrecut lucrurile în acele zile; nu știe ce să creadă – și, oricum, nici nu mai contează “cum” au ajuns pozele pe net. Ce știe ea e că s-a dezbrăcat într-o seară, pe Skype, în fața iubitului ei – în care avea încredere. Că el a făcut, fără să-i spună, niște capturi de ecran. Că după aceea s-au despărțit. Și că, după ce s-au despărțit, el a dat lumii pozele cu ea. Că le-a dat unui singur om, sub legământul că acel om nu le va da mai departe, sau că le-a postat el însuși pe Facebook – aproape nu mai contează. Rezultatul e același: prietenii și colegii ei, profesorii ei, familia ei, peștii din blocul ei au văzut acele poze.

MARGINALIZAREA / “LUMEA SE PURTA ALTFEL CU EA, TOATĂ LUMEA O ȘTIA DE CEA MAI NAȘPA FATĂ”

Mai știe, Evelina, că din cauza asta luni în șir n-a mai putut ieși în pauze de-adevăratelea. A învățat să-și petreacă minutele dintre ore în bancă, fără pateuri cu vișine, cu căștile pe urechi, confecționându-și un aer nepăsător – atât cât se poate pricepe un adolescent să-și confecționeze un aer nepăsător. A învățat, mai apoi, să iasă la fumat cu câteva zeci de secunde înainte să se sune de intrare. A observat ea că acolo, în locul de fumat din spatele sălii de sport – locul în care îl cunoscuse pe Răzvan, cu chiștocul lui scos din buzunar – nu rămânea nimeni până-n ultima clipă a pauzei; și că, dacă avea un pic de noroc, putea fuma și ea o țigară fără să se uite în ochii unui străin care-o judeca – și care-o văzuse, cel mai probabil, goală. A mai învățat, Evelina, și să-și ia mâncare de-acasă – ca să nu mai fie nevoită să traverseze holul liceului, până la magazin, pentru un pateu sau două. Și-a mai învățat, în plus, să-și ceară voie la baie în timpul orelor. Știa că în pauze fetele se strângeau acolo, la toaletă – iar ea nu mai voia să fie, niciodată, față în față cu fetele.

Cât despre Răzvan, a văzut și el, luni în șir, cum arăta noua viață a Evelinei. N-a îndrăznit nici măcar să încerce să vorbească cu fata pe care-o iubise; ce-ar fi putut să-i spună? S-a răzbunat pe ea, da, cu pozele alea. S-a răzbunat pentru relația destrămată; și pentru că auzise că Evelina l-ar fi vorbit de rău prin liceu.

”Din cauza asta au ajuns pozele peste tot, din supărarea mea”, spune Răzvan azi, la distanță de aproape doi ani. “Am observat apoi că lumea se purta cu ea altfel, vorbea prost cu ea, toată lumea o știa de cea mai nașpa fată. Din câte am înțeles, niște băieți i-au făcut un cont pe Facebook. La un timp după, au și scos [la imprimantă] poze și le-au lipit pe scară – totul s-a propagat foarte repede…”.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: