L.O.V.E.: legături între oameni, vulnerabilitate și emoții

„Dacă ți-aș povesti despre ea, ce aș putea spune? Că au trăit fericiți până la adânci bătrâneți? Eu cred că da. Că au fost îndrăgostiți, că au rămas îndrăgostiți? Sunt sigur că așa este. Dar când mă gândesc la ea, îmi vine în minte doar această poezie, scrisă de cineva îndrăgostit, acum sute de ani în urmă: Fiindu-mi imposibil să îți percep forma, te regăsesc peste tot în jurul meu. Prezența ta îmi umple ochii de dragostea ta. Îmi face inima smerită, pentru că ești peste tot.” – Forma apei, Guillermo del Toro. Despre chimia dragostei, intimitatea vulnerabilității și fascinația savanților cu procesul de îndrăgostire.

Creierul fluid, dorința și îndrăgosteala chimică

În 1967, un tânăr din San Francisco pleca spre Papua Noua Guinee într-o încercare de a găsi oameni atât de rupți de lumea modernă, încât să pară de pe altă planetă. Paul Ekman pleca sa studieze emoțiile iar în urma expediției lui, a ajuns la concluzia că emoțiile de pe fetele oamenilor, fores, se reflectau pe fețele lor la fel ca pe fețele oamenilor din San Francisco. Frica, uimirea, îndoiala, tristețea și fericirea erau deci comune tuturor oamenilor. Ekman a mers mai departe și a clasificat 19 categorii de zâmbet, 18 fiind zâmbete neautentice – singurul zâmbet autentic fiind zâmbetul care implica mușchii din jurul ochilor și o activitate intensă în emisfera stângă a lobului frontal.

Astăzi știm, sute de studii mai târziu, că emoțiile au o viață proprie și, mai important, că fericirea se învață. Creierul nostru este fluid” (Jean Didier Vincent) și transmite informații prin peste 60 de neurotransmițători, molecule care ne afectează trăirile și acțiunile. Spre exemplu, serotonina controlează fluxul informației în creier iar dopamina controlează dorința, fiind responsabilă pentru voință, excitație și învățare. Prin studii comparative pe mamifere, astăzi știm și că emoțiile pot da dependență, creând scurtături în creier și reacții predefinite.

rawpixel-602156-unsplash

În tentativa de a înțelege chimia procesului de îndrăgostire, Helen Fisher și colegii ei de la Universitatea Stony Brook din New York au scanat creierele a 37 de oameni, care pretindeau că sunt profund îndrăgostiți. Astfel, au dovedit că iubirea romantică stimulează intens zonele din creier îmbibate în dopamină, un hormon al fericirii. Printre zonele din creier care apăreau stimulate erau nucleul caudat și o zonă antică a creierului, zona ventrală tegmentală. Nucleul caudat (Nucleus caudatus) este o masă de substanță cenușie care face parte din nucleii cenușii (bazali) ai telencefalului, parte din zona de recompensă din creier, iar zona ventrală tegmentală face parte din creierul reptilian, asociat cu dorințe, motivație, focus și pofte. În stadiile inițiale ale procesului de îndrăgostire, excitarea emoțională crește de fapt nivelul de cortizon din corp și ne dă sentimentul de fluturi în stomac sau palme transpirate. Totodată, avem și un influx de oxitocină și vasopresină, hormon asociat cu încredere, empatie și monogamie sexuală.

Ceva mai devreme, în 1954, James Olds a introdus un electrod subțire în hipotalamusul unor șobolani, în regiunea din creier care declanșează dorința. Electrodul a fost conectat la un întrerupător declanșat de fiecare șobolan în parte care, atunci când era apăsat, transmitea un soc electric în creierul acestora. La declanșare, șocul electric inunda creierul cu dopamina, efectele fiind asemănătoare unui orgasm. Iar șobolanii au apăsat declanșatorul de până la 6000 de ori în prima zi, uitând, în două săptămâni, să se mai joace, să se hrănească, sau să facă sex cu alți șobolani. Se demonstrase fără echivoc că dorința poate fi programată, eliberarea de dopamină în creier ne face automat să memoram experiența ca pe ceva pozitiv iar stimulul, deși dureros, dă dependență.

Chimic deci procesul de îndrăgostire ne activează creierul reptilian și ne scade activitatea în cortexul frontal – zona din creier esențială pentru rațiune și judecată. Un studiu separat ne-a arătat că nivelul de serotonină era sub media obișnuită pentru 20 de voluntari, grupul de control și voluntari cu ADHD, care se declarau îndrăgostiți dar care încă nu făcuseră sex cu persoana de care se declarau îndrăgostiți: nivelul lor de serotonină a revenit la normal după 6 luni. Așadar procesul de îndrăgostire ne induce chimic o stare anormală iar sexul cu persoana de care suntem îndrăgostiți poate da dependență de dopamină și de persoana respectivă, deși poate în alte aspecte nu este persoana potrivită.

L.O.V.E.: legături între oameni, vulnerabilitate și emoții

Într-un studiu condus de Arthur Aron, s-a explorat dragostea romantică ca și rezultat al intimității dintre doi străini, și cum procesul de îndrăgostire poate fi accelerat dacă cei doi își pun reciproc o serie de întrebări. Cele 36 de întrebări sunt grupate în trei seturi, fiecare din ce în ce mai intime.

Studiul a plecat de la ideea de apropiere, astfel că au putut conclude că: „O tendință cheie asociată cu dezvoltarea unei relații apropiate între oameni este auto-deschiderea personală, susținută, escalată în timp și reciprocă.” Faptul că ne permitem să fim vulnerabili față de alte persoane poate fi destul de dificil pentru unii dintre noi, în funcție de stilul de atașament pe care îl avem, dar acest exercițiu a avut aceleași reguli pentru toți participanții. La final, participanții au trebuit să se uite în ochii celeilalte persoane timp de 4 minute.

Acest studiu a fost desfășurat cu voluntari participanți la un curs general de psihologie și a fost construit pe modelul paradigmei experimentale a grupului minimal, a cercetărilor în domeniul paradigmei familiarității și a studiilor în domeniul inducerii unei anumite dispoziții. Perechile de parteneri au fost predeterminate de conducătorii studiului, cuplurile au fost așezate la distanță unele de celelalte, iar după aceste discuții, au completat individual un chestionar de evaluare.

Un pas important în acest experiment a fost însă și chestionarul inițial, pe baza căruia s-au stabilit perechile de grupuri. Chestionarul includea o descriere a experimentului, întrebări demografice, întrebări despre ce alte persoane cunoșteau în cadrul cursului (era imperativ să fie perechi de străini), dar și întrebări despre atitudini (scară Likert) și întrebări revelatoare ale stilurilor de atașament (măsurătoarea alegerea-forțată dezvoltată de Hazan și Shaver și modificată de Bartholomew și Harrowitz).

daria-shevtsova-57355-unsplash(1)

Provocare: 36 de întrebări ca să te îndrăgostești de oricine

Setul I

1. Dacă ai putea să alegi pe oricine din lume, pe cine ai invita la cină?

2. Ai vrea să fii faimoasă/faimos? Și cum?

3. Înainte să dai un telefon, repeți vreodată ce vei spune? De ce?

4. Cum arată „ziua perfectă” pentru tine?

5. Când ai cântat ultima dată pentru tine? Dar pentru altcineva?

6. Dacă ai putea să trăiești până la 90 de ani dar să ai corpul cuiva de 30 de ani în ultimii 60 de ani de viață, corpul cui l-ai alege?

7. Ai vreo presimțire secretă despre cum vei muri?

8. Numește trei lucruri pe care tu și partenerul tău (de experiment) păreți să le aveți în comun.

9. Pentru ce anume din viața ta te simți cea mai recunoscătoare/cel mai recunoscător?

10. Dacă ai putea să schimbi ceva în modul în care ai fost crescută/crescut, ce ai schimba?

11. Povestește cât mai detaliat dar în 4 minute povestea vieții tale.

12. Dacă ai putea să te trezești mâine dimineață cu o calitate sau abilitate pe care acum nu o ai, ce ai vrea să fi dobândit?

Setul II

13. Dacă un glob de cristal ar putea să îți spună adevărul despre viața ta, viitorul tău sau despre orice altceva, ce ai vrea să știi?

14. Există ceva ce ai visat să faci de mult timp? De ce nu ai făcut asta încă?

15. Care este cea mai mare realizare a ta de până acum?

16. Ce valorezi cel mai mult într-o prietenie?

17. Care este cea mai prețioasă amintire pe care o ai?

18. Care este cea mai urâtă amintire pe care o ai?

19. Dacă ai ști că vei muri într-un an, ai schimba ceva la modul cum îți trăiești viața? De ce?

20. Ce înseamnă prietenia pentru tine?

21. Ce rol au iubirea și afecțiunea în viața ta?

22. Împărtășiți pe rând 5 caracteristici pozitive ale partenerului de experiment.

23. Cât de apropiată și caldă este familia ta? Crezi că ai avut o copilărie mai fericită decât a majorității oamenilor?

24. Ce părere ai despre relația cu mama ta?

Setul III

25. Creați împreună trei fraze despre „noi”. Spre exemplu, „Noi ne aflăm amândoi/amândouă în această cameră și ne simțim…”.

26. Completează această frază: „Aș vrea să am pe cineva cu care să pot să împărtășesc… .”

27. Dacă ar fi ca partenerul/partenera să îți devină un prieten apropiat/o prietenă apropiată, spune-i ce ar fi important ca el/ea să știe.

28. Spune-i partenerului/partenerei ce îți place la el/ea; trebuie să fii foarte sincer/sinceră, și să spui lucruri pe care nu le-ai spune în mod normal cuiva pe care tocmai l-ai cunoscut.

29. Împărtășește un moment penibil din viața ta.

30. Când este ultima oară când ai plâns în fața cuiva? Dar singur/singură ?

31. Spune-i partenerului/partenerei ceva ce îți place deja la el/ea.

32. Ce anume, dacă există așa ceva, este prea serios pentru a glumi pe această temă?

33. Dacă ar fi să mori în seara asta, fără a avea posibilitatea să vorbești cu nimeni, ce anume ai regreta că nu i-ai spus cuiva? Și de ce nu i-ai spus deja asta?

34. Casa ta ia foc, cu tot ce ai înăuntru. După ce ți-ai salvat apropiații și animalele, mai poți să salvezi un singur lucru. Ce anume ai salva? De ce?

35. Din toată familia ta, al cărui deces te-a afectat cel mai tare? De ce?

36. Împărtășește o problemă pe care o ai în prezent și roagă-ți partenerul/partenera să îți spună cum ar gestiona el/ea această problemă. Roagă-ți apoi partenerul/partenera să reflecteze asupra ce pari tu să simți față de problema pe care ai ales-o.

De citit:

Arthur Aron et. al.: The Experimental Generation of Interpersonal Closeness: A Procedure and Some Preliminary Findings

Mandy Len Catron: To Fall in Love With Anyone, Do This

Hannah Devlin: What Is Love and Is It All in the Mind?

Stefan Klein (2017). Formula fericirii, Humanitas, București.

Foto: Genessa Panainte, Raw Pixel, Daria Shevtsova, 2019, CC.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: