„The Girl Effect”: feminizarea ajutorului pentru dezvoltare. Pot fetele să schimbe lumea?

Când o fată dintr-o țară în curs de dezvoltare primește acces la educație, investește apoi 90% din veniturile câștigate în familia și comunitatea ei de origine. Recunoscute ca și agenți ai schimbării sociale, fetele din țările în curs de dezvoltare se află în centrul mișcării „the Girl Effect”, lansată în 2008 la nivel global. Mișcarea a fost construită în jurul sloganului investește într-o fată iar ea va face restul. Dar pot oare fetele să transforme societăți construite în jurul inferiorității femeilor și să își scoată familiile din sărăcie?

Formația Zathu cânta pe 12 martie în Londra în fața unui grup de adolescenți, diplomați și oameni obișnuiți cântece precum Siine Mwana – nu sunt un copil, sau Chinzathu Ichichi – despre prietenie. Zathu este un grup de 6 tineri din Malawi cu vârste între 17 și 22 de ani creat de organizația The Girl Effect Malawi pentru a promova prin muzică relațiile de prietenie între băieți și fete, precum și altfel de modele de viață pentru adolescenți.

În Malawi, Zathu ajunge la peste 64% dintre copii care au peste 10 ani, prin muzică, o emisiune radio permanentă și chiar un reality show. Mesajele lor pe toate aceste platforme fac parte dintr-o inițiativă națională de a combate segregarea de gen în rândul adolescenților, care expun în principal fetele din Malawi la infecții cu HIV, renunțarea la școală, sarcini în adolescență și violență pentru tot restul vieții lor.

Organizația The Girl Effect Malawi este o picătură dintr-o mișcare globală. În 2008, Fundația Nike lansa în parteneriat cu Fundația NoVo, Fundația Națiunilor Unite și Coaliția pentru Adolescente mișcarea „The Girl Effect”, sub sloganul „investește într-o fată iar ea va face restul”. La baza acestei mișcări se aflau studii de impact care arătau, la fel ca în ani recenți, că atunci când o fată dintr-o țară în curs de dezvoltare primea acces la educație, investea apoi 90% din veniturile câștigate în viitor în familia și comunitatea ei de origine.

Foto: Trevor Cole, CC – 2018. Turmi, Etiopia „un moment de afecțiune între o fată și o femeie mai în vârstă din trib”.

Astfel că programele din inițiativa „the Girl Effect” se concentrează pe inițiative de educație prin școală, programe informale, educație vocațională sau programe creative prin telefoane mobile sau prin programe TV. Inițiativa se implementează și în prezent în Asia (India, Indonezia și Filipine) și Africa (Africa de Sud, Etiopia, Malawi, Nigeria, Rwanda).

În consecință, investiția într-o singură fată are un impact pozitiv și semnificativ la nivelul întregii societăți. Un grup de lucru special al ONU concludea în 2010 că investiția în fete le va determina „să se căsătorească mai târziu, să devină mame mai târziu, să aibă copii mai sănătoși, să câștige mai mulți bani, în beneficiul lor, al familiilor lor, al comunității lor și al națiunilor în general”.

La scară generală, la baza acestor programe se află o schimbare de paradigmă din anii 70 în ONU și în special, în UE, prin care s-au coalizat fondurile și programele la nivel global de la ajutorul umanitar la ajutorul pentru dezvoltare. În vreme ce ajutorul umanitar rămâne un răspuns normal dat calamităților naturale și urgențelor sociale, prin ajutorul pentru dezvoltare se caută declanșarea unor efecte pe termen lung, sustenabile la nivelul comunităților în care se intervine.

Foto: Goud Linstedt, CC – 2018. Lagos, Nigeria.

Criticii acestei mișcări afirmă însă că mișcarea are la bază un model de intervenție socială bazat pe diversificarea cunoștințelor și abilităților fetelor, ignorând sărăcia instituțională care în cele mai multe cazuri ține generații și comunități întregi în sărăcie cronică. Spre exemplu, deși la nivel global femeile reprezintă 50% din populația mondială, femeile reprezintă 70% din populația lumii care trăiește în sărăcie. Mai mult chiar, femeile cumulează 70% din orele lucrate la nivel global dar numai 10% din salariile câștigate, în vreme ce câștigă în medie jumătate din cât câștigă bărbații (ONU, Banca Mondială). În acest model de dezvoltare, fetele sunt lăsate să schimbe sistemul patriarhal al pieții muncii, având de la început dezavantajul sărăciei timpului, perpetuată de lipsa infrastructurii sau roluri de gen inegale.

În Africa, fetele și femeile se ocupă în mod tradițional de aducerea apei și colectarea lemnului de foc, de agricultură, gătit și creșterea copiilor. În India, țară care găzduiește 17,50% din populația lumii, femeile și fetele dedică 6 ore pe zi acestor activități, în timp ce bărbații doar 1 oră. O infrastructură de alimentare cu apă potabilă la nivelul comunității ar schimba aceste realități, tot așa cum un sistem de învățământ pentru preșcolari și școlari ar echilibra o parte din balanță în favoarea fetelor și femeilor.

O critică la fel de importantă este și modelul postcolonial din spatele mișcării the Girl Effect: o imagine clișeică a sudului global în nevoie de dezvoltare și a statelor dezvoltate ca și finanțator al mișcării. O componentă orizontală a programelor din inițiativă the Girl Effect este combaterea fertilității adolescentine în sudul global. Dar în anul precedent lansării programului în 2008, Vietnam, Sri Lanka, Pakistan, Birmania, Iordania, Lebanon și Maroc au înregistrat rate de fertilitate adolescentine (mame adolescente) sub nivelul înregistrat în SUA, la nivel relativ. Iar Rwanda, țară-țintă a programului, înregistra un nivel asemănător cu cel din SUA.

Forumul Economic Mondial estima în 2017 că va fi nevoie de 217 ani pentru a egala disparitățile economice între femei și bărbați la nivel global. Astfel că, în ciuda criticilor, în ciuda dificultății evaluării impactului unei fete stăpână pe propriul destin într-o comunitate obișnuită ca femeile să fie „mai puțin”, investiția în fete, oricât de mică, este binevenită. În cuvintele lui Malala Yousafzai „Nu putem să reușim când jumătate din nou suntem ținute înapoi. Le încurajăm pe surorile noastre din jurul lumii să fie puternice – să îmbrățișeze forța lor interioară și să își îndeplinească tot potențialul”.

Surse și de citit mai mult:

Carella, A. 2014. So now we have to save ourselves and the world, too? A critique of “the girl effect”.AID WATCH, January 4, 2011.

The Girl Effect Malawi Organization, 2018.

Global Gender Gap Report – The World Economic Forum, 2017.

European Consensus on Humanitarian Aid – Action Plan, Brussels, 29.5.2008, SEC(2008)1991

United Nation Foundation, 2018.

Lasă un răspuns

%d blogeri au apreciat: