Scrisorile complete ale lui Henric al VIII-lea către Anne Boleyn

Anne Boleyn (1501/1507 – 1536) și Henric al VIII-lea (1491-1547) s-au cunoscut în 1522, când aceasta a interpretat rolul Perseverenței într-o piesă de teatru dată în onoarea ambasadorilor imperiali. Henric al VIII-lea s-a îndrăgostit de Anne în 1525, intrând amândoi într-un joc de seducție care avea să culmineze cu căsătoria lor în 1533.

Refuzând rolul de metresă oferit de Henric al VIII-lea, Anne l-a determinat pe acesta să rupă legăturile cu Vaticanul în urma refuzului Papei de a-i acorda divorțul de prima lui soție, regina Caterina de Aragon, care inițial fusese soția fratelui lui. Astfel, Henric al VIII-lea a fondat o nouă biserică și religie, anglicanismul, aproape identic catolicismului dar recunoscând ca și autoritate supremă pe regele Angliei și nu pe Papă. Această schimbare va sta la baza unor conflicte civile și politice care se vor propaga timp de câteva secole.

Nouă dintre aceste scrisori au fost scrise în franceză iar scrisorile ce urmează au fost scrise între iulie, 1527 și octombrie, 1528, așadar cinci ani înainte ca Anne să devină regină. În acel moment, în jurul lui mai, 1527, Anne Boleyn a plecat de la curtea regelui Henric all VIII-lea în situația în care la curte circulau zvonuri nefavorabile ei. Seria de scrisori este semnată de Henric al VIII-lea, cu excepția unei singure scrisori semnată de amândoi – Anne și Henric, și adresată secretarului lui, Wolsey (scrisoarea a opta).

Scrisorile au apărut inițial la Vatican, ajungând acolo în urma unui furt, iar astăzi se află încă în Biblioteca Vaticanului. Scrisorile ilustrează o latură diferită a lui Henric al VIII-lea, precum și progresul jocului de seducție dintre cei doi. Astfel că Henric al VIII-lea alternează la început între a o numi pe Anne Boleyn amanta lui (his mistress) și iubita lui (my sweet heart, my darling), pentru a renunța într-un final la termenul de amantă, trimițând un legat pentru a-i negocia divorțul de regina Caterina de Aragon. Și deși va sfârși pe eșafod sub acuzația de adulter și trădare în 1536, Anne Boleyn a schimbat istoria Angliei pentru totdeauna și a dat Angliei cel mai longeviv și prosper monarh – fiica ei, Elisabeta I.

jez-timms-214386
Foto: Jez Timms, CC – 2018.

Prima scrisoare către Anne Boleyn

Rumegând în mintea mea conținutul ultimei tale scrisori, am ajuns în agonie, neștiind cum să o interpretez, dacă este în dezavantajul meu, așa cum sugerezi în anumite locuri, sau în avantajul meu, așa cum o înțeleg pe alocuri, te rog din toată inima să îmi spui clar tot ce simți în legătură cu iubirea dintre noi. Este absolut necesar pentru mine să obțin acest răspuns, fiind de peste un an de zile lovit de săgeata dragostei, și încă nesigur dacă voi eșua în a-mi găsi un loc în inima ta și în a-ți câștiga afecțiunea, ceea ce m-a împiedicat deja de ceva timp să te numesc amanta mea; deoarece, dacă simți față de mine doar o iubire comună, acest apelativ nu este potrivit pentru tine, căci evocă o iubire singulară, ceea ce înseamnă că este departe de a fi ordinară.

Dar dacă ți-ar face plăcere să îți asumi rolul de amantă și prietenă adevărată și loială, și să mi te dăruiești trup și suflet mie, care voi fi, și am fost, servitorul tău loial (dacă rigoarea ta nu te împiedică), îți promit că nu vei primi doar acest titlu ci că te voi face unica mea amantă, îndepărtându-le pe toate celelalte în afară de tine departe de gândurile și afecțiunea mea, și te voi servi doar pe tine. Te implor să dai un răspuns complet scrisorii mele nepoliticoase, ca să știu pe ce și pe cât de mult pot conta. Și dacă nu îți face plăcere să îmi răspunzi în scris, numește locul unde pot primi răspunsul din gura ta și voi alerga către acest loc cu toată inima. Atât pentru moment, de teamă că te voi obosi. Scris cu mâna celui care rămâne de bunăvoie al tău,

H.R.

A doua scrisoare către Anne Boleyn

Deși nu se cade ca un gentleman să o considere pe doamna lui o servitoare, totuși, respectând dorința ta, ți-o voi îndeplini de bunăvoie, dacă astfel te vei simți mai puțin stânjenită în rolul ales de către tine, mai mult decât ai fost în cel pe care ți l-am dat eu, mulțumindu-ți astfel cordial că încă îți face plăcere să ai o amintire de la mine. 6. n. A. 1 de A. o. na. v. e. z.

HENRY R.

A treia scrisoare către Anne Boleyn

Deși, Ibovnica mea, nu ți-a făcut plăcere să îți amintesc promisiunea pe care mi-ai făcut-o ultima dată când te-am văzut – și anume, să aud vești bune de la tine și să primesc un răspuns la ultima mea scrisoare, mi se pare că îi revine unui adevărat servitor sarcina de a întreba de sănătatea amantei lui (de vreme ce altfel nu ar ști nimic), și, ca să mă achit de datoria unui adevărat servitor, îți trimit această scrisoare, rugându-te să îmi dai vești despre bunăstarea ta, pe care ți-o doresc într-atât încât o doresc și pe a mea. Și astfel să te fac să îți amintești de mine mai des, îți trimit, prin mesagerul acestei scrisori, un cerb pe care l-am ucis cu mâna mea aseară, sperând că, atunci când vei mânca din el, te vei gândi la vânător; și astfel, deoarece trebuie să părăsesc această cameră, închei această scrisoare, scrisă de mâna servitorului tău, care adesea își dorește să fii tu aici în locul fratelui tău.

H.R.

A patra scrisoare către Anne Boleyn

IBOVNICA și PRIETENA mea, inima mea împreună cu mine, ne predăm în mâinile tale, și te implorăm să ne legi de dispoziția ta, pentru ca în absența ta afecțiunea pentru mine să nu se diminueze: căci ar fi mare păcat să sporești durerea noastră, deja aprinsă suficient de absența ta mai mult decât am crezut vreodată că se poate simți, amintindu-ne astfel de un principiu din astronomie: cu cât zilele sunt mai lungi, cu atât soarele este mai departe, și totuși, mai fierbinte; așa este și dragostea noastră, căci prin absență suntem ținuți la distanță unul de celălalt și totuși își păstrează fervoarea, cel puțin de partea mea; sper că și de partea ta, asigurându-te că de partea mea, absența ta mă doare deja prea tare; și când mă gândesc la cât de mult mai am încă de suferit, ar părea aproape insuportabil dacă nu aș avea speranța fermă că afecțiunea ta către mine este neschimbată: și pentru a-ți aminti de asta, de vreme ce nu pot să fiu personal lângă tine, îți trimit cel mai apropiat lucru pe care ți-l pot trimite, și anume portretul meu în această brățară, împreună cu tot cu mine, ceea ce ști deja, dorindu-mi să fiu chiar eu în locul cadoului meu, dacă ți-ar face plăcere. Scrisă cu mâna servitorului și prietenului tău loial,

H.R.

annie-spratt-149672
Foto: Annie Spratt, CC – 2018.

A cincea scrisoare către Anne Boleyn

Pentru un cadou mai frumos decât orice altceva (considerându-l în întregime), îți mulțumesc cordial, nu doar datorită diamantului frumos și a navei pe care este prinsă domnișoara la ananghie, dar mai ales pentru aluzia fină și umilă a supunerii pe care ai arătat-o în bunătatea ta către mine; pentru că eu cred că îmi va fi foarte dificil pentru mine să găsesc o ocazie pentru a o merita, dacă nu aș fi sprijinit de umanitatea și încurajarea ta, pe care am încercat mereu să le câștig, și voi încerca să le păstrez cu toată bunătatea pe care o am în mine, care stă la baza speranței mele de neschimbat, care este Aut illic, aut nullibi (expresie latină însemnând „Dacă nu asta, atunci nimic”, n.r.).

Demonstrarea afecțiunii tale, motourile frumoase din scrisoarea ta cordială, mă obligă să te onorez, să te iubesc și să te servesc pentru totdeauna, implorându-te să continui ferm și constant în această direcție, asigurându-te că, de partea mea, nu le voi reciproca ci le voi depăși, dacă loialitatea inimii mele și dorința de a-ți face pe plac vor putea izbăvi.

Te rog, de asemenea, dacă în orice alt moment înainte de asta te-am jignit în vreun fel, să îmi acorzi iertarea pe care ai cerut-o și tu, asigurându-te că de acum înainte inima mea este numai a ta. Îmi doresc ca și persoana mea să fie a ta. Dumnezeu poate face asta, dacă așa dorește El, și mă rog Lui în fiecare zi pentru asta, sperând că rugăciunile mele vor fi ascultate. Sper să se întâmple repede dar voi crede că a trecut prea mult până ne vom revedea.

Scrisă de mâna acelui secretar care, cu inima, trupul și voința, este,

Servitorul tău cel mai loial și sigur,

H. sultre A.B. ne cherse R.

A șasea scrisoare către Anne Boleyn

IUBITEI MELE. Pentru că mi se pare că a trecut foarte mult timp de când am auzit ceva legat de sănătatea ta și de tine, marea afecțiune pe care ți-o port m-a determinat să îți trimit acest mesager, pentru a afla mai multe despre sănătatea și dispoziția ta, și pentru că, de când ne-am despărțit ultima oară, am aflat că starea în care te-am lăsat s-a schimbat complet, și că nu vei veni la curte nici cu mama ta, dacă ai putea, nici în vreun alt fel; dacă acest raport este adevărat, nu mă pot minuna suficient de mult pentru că sunt sigur că nu am făcut între timp nimic care să te ofenseze, și mi se pare un răspuns slab marii iubiri pe care ți-o port să mă ții la distanță de vocea și persoana femeii pe care o iubesc cel mai mult pe lume: și dacă mă iubești atât de mult pe cât cred că mă iubești, sunt sigur că distanța dintre noi doi te va deranja puțin și pe tine, deși asta ar simți mai mult servitoarea decât amanta.

Ține bine cont, iubita mea, că absența ta mă îndurerează, și sper că nu îți dorești asta; dar dacă aș ști sigur că ți-ai dorit în mod voluntar acest lucru, nu aș putea decât să îmi plâng ghinionul, și să îmi înăbuș treptat marea nebunie. Și astfel, din lipsă de timp, îmi voi încheia această scrisoare nepoliticoasă, implorându-te să te încrezi în tot ce îți va spune acest mesager despre mine.

Scris cu mâna celui care este Servitorul tău în întregime,

H.R.

A șaptea scrisoare către Anne Boleyn

IUBITO, această scrisoare este pentru a te asigura că acest mesager și colegii lui vor fi trimiși în misiune cu toate lucrurile de care au nevoie pentru a explica cazul nostru și pentru a ne susține cauza așa cum ne-am imaginat și plănuit noi doi; mă încred că diligența lor va face cauza noastră să triumfe în scurt timp, astfel că tu și cu mine vom avea finalul pe care ni-l dorim, ceea ce îmi doresc din inimă, și ceea ce îmi va aduce liniște, mai mult decât orice pe lume; cred că, din grația lui Dumnezeu, va fi în curând exact așa dar nu atât de curând pe cât mi-aș dori; dar te asigur că timpul pierdut va fi recuperat și mai mult nu se poate face; căci ultra posse non est esse (expresie juridică latină însemnând „ce este imposibil, nu poate exista”, n.r.). Să nu îl reții prea mult cu tine, ci urează-i, pentru binele tău, să se grăbească; căci cu cât vom avea vești de la el mai curând, cu atât cauza noastră va triumfa. Și astfel, crezând că vei sosi curând la Londra, îmi închei scrisoarea, iubita mea.

Scrisă cu mâna celui care își dorește să fie al tău tot atât cât și tu îți dorești să îl ai pe el.

H.R.

A opta scrisoare – Anne Boleyn și Henric al VIII-lea către Wolsey

DOMNUL MEU, cu cea mai smerită înțelepciune de care inima mea este capabilă, doresc să îmi iertați îndrăzneala de a vă deranja cu această scrisoare simplă și nepoliticoasă, punând-o pe seama faptului că este scrisă de cea care își dorește mult să afle dacă înălțimea voastră este într-adevăr bine, așa cum mi-a dat de înțeles acest mesager, pentru care mă rog la Dumnezeu să poată continua acest drum, și pentru care mă voi ruga în continuare; căci știu prea bine eforturile și necazurile mari pe care vi le-ați asumat pentru mine zi și noapte și care nu vor rămâne nerecompensate din partea mea, care îl iubesc, cu excepția grației regelui, mai mult decât toate creaturile care trăiesc pe pământ. Și nu mă îndoiesc că dovezile zilnice ale faptelor mele vor demonstra clar și vor susține că ceea ce v-am scris este adevărat, și sper că și dumneavoastră credeți acest lucru.

Domnul meu, vă asigur că tânjesc să primesc știri din partea legatului; căci sper că, venind de la dumneavoastră, vor fi vești bune; și sunt sigur că vi le doriți la fel de mult ca și mine, dacă nu chiar mai mult, dacă așa ceva ar fi posibil, deși știu că nu este: și astfel, păstrându-mi speranța de nezdruncinat, îmi închei scrisoarea.

Scrisă cu mâna celei care este cea mai îndatorată să fie

Servitoarea dumneavoastră umilă,

ANNE BOLEYN.

P.S. al lui Henric al VIII-lea

Cea care îți scrie această scrisoare nu va înceta până când nu mă va determina să îți scriu, deși scurt. Te asigur că toți dintre noi ne dorim enorm să te putem vedea și suntem fericiți să aflăm că ai scăpat de această plagă atât de bine, sperând că partea cea mai rea a trecut, mai ales pentru cei care urmează o dietă bună, așa cum sper că faci și tu. Lipsa de știri a legatului ajuns în Franța mă face să cad pe gânduri; totuși, credem că prin diligența și vigilența ta (cu ajutorul Bunului Dumnezeu), vei trece curând peste acest obstacol. Nu îți scriu mai mult acum dar mă rog la Dumnezeu să îți trimită sănătate și prosperitate, așa cum și cea care îți scrie această scrisoare îți trimite.

Din partea Suveranului și Prietenului tău care te stimează,

H.R.

annie-spratt-522107
Foto: Annie Spratt, CC – 2018.

A noua scrisoare către Anne Boleyn

Am primit în această noapte cele mai supărătoare știri. Prima știre, am auzit că iubita mea este bolnavă, cea la care țin mai mult decât la lumea întreagă, și a cărei sănătate o doresc la fel cum mi-o doresc și pe a mea, și pentru care aș purta jumătate din boală astfel încât să se facă bine. A doua știre, Absența, și mă tem că inamicul meu mă va hărțui încă mai mult timp, și estimez că este hotărât să mă chinuie și mai mult dar mă rog la Dumnezeu să mă scape de acest chin. A treia știre, ca doctorul în care am cea mai mare încredere este absent chiar în momentul în care speram ca prin el și metodele lui să dobândesc una dintre cele mai mari bucurii de pe pământ – îngrijirea iubitei mele – astfel că ți-l trimit pe doctorul secund, sperând că te va face bine curând. Îl voi iubi apoi mai mult decât oricând. Te implor să te lași ghidată de sfaturile lui față de boala ta. Acționând astfel, sper să te pot revedea curând, ceea ce mă va alina mai mult decât toate bijuteriile din lume.

Scris de cel care este și va fi mereu cel mai loial și sigur Servitor,

H. (A B) R.

A zecea scrisoare către Anne Boleyn

Neplăcerea pe care mi-au dat-o starea ta de sănătate și îndoielile mele, gradul excesiv în care m-au deranjat și alarmat, m-au făcut să nu pot să stau tăcut fără a afla ce se întâmplă. Dar cum, de vreme ce încă nu te-ai simțit rău, sper că această boală te va cruța, așa cum sper să facă cu noi amândoi. Atunci când eram la Walton, doi ușieri, doi valeți și fratele tău, maestru trezorier, s-au îmbolnăvit dar sunt acum mult mai bine; și de când ne-am întors acasă la Hunsdon, am fost perfect sănătoși și nu am avut până acum nicio persoană bolnavă, slăvit fie Dumnezeu; și cred că, dacă vei pleca de la Surrey, așa cum am făcut și noi, vei fi complet în afara pericolului. Mai este și altceva care te poate alina și anume că, în tot acest dezastru, foarte puține femei s-au îmbolnăvit, ba chiar mai mult, nicio persoană de la curte și chiar foarte puține din afară au murit. Din acest motiv te rog, iubita mea, să nu te sperii sau să fii neliniștită în absența noastră; căci oriunde mă aflu, sunt al tău și totuși trebuie uneori să ne predăm nenorocirilor noastre dar oricine se luptă împotriva sorții este în general cu atât mai departe de a ajunge la final: așadar găsește alinare și încurajează-te și evită molima pe cât de bine poți, căci sper ca în curând să te fac să cânți la renvoye (sic). Atât pentru moment, din lipsă de timp, dar te doresc în brațele mele ca să pot să mai îndepărtez din gândurile tale iraționale.

Scrisă de mâna celui care este și va fi mereu al tău,

Imu – H.R. – abil.

A unsprezecea scrisoare către Anne Boleyn

Motivul pentru care îți scriu acum, buna mea iubită, este pentru a înțelege mai bine dacă ești într-o stare bună de sănătate și prosperi; m-aș bucura de acest fapt ca pentru mine însumi și mă rog lui Dumnezeu ca (în grația lui) să ne aducă împreună curând, căci te asigur că tânjesc după asta. Așa cum va fi, sper să se întâmple curând; și văzând că iubita mea este absentă nu pot decât să îi trimit niște carne, în numele meu, inima lui Henry, prognosticând că de acum înainte, cu voința lui Dumnezeu, te vei bucura de ea, spre bucuria Lui, dacă aș fi eu acolo acum.

Cât despre chestiunea surorii tale, l-am încredințat pe Walter Welze să îi scrie domnului voința mea, astfel că mă încred și eu că Eva nu va mai avea puterea de a-l înșela pe Adam; cu siguranță, indiferent de ce este spus, nu este onorabil ca el să nu o ia pe ea, fiica lui naturală, acum când are nevoie acută de el.

Atât pentru tine pentru moment, iubita mea, cu dorința să fim împreună într-o seară.

Cu mâna celui care este al tău,

H.R.

A doisprezecea scrisoare către Anne Boleyn

De la ultima ta scrisoare, iubita mea, Walter Welshe, Master Browne, Thos. Care, Grion din Brearton și John Coke, farmacistul, s-au îmbolnăvit de febră în această casă dar, mulțumită lui Dumnezeu, și-au revenit cu toții deci molima însă nu a încetat aici deși sper că va dispărea curând. Din mila lui Dumnezeu, noi restul suntem bine și sper că vom supraviețui sau nu ne vom îmbolnăvi deloc, așa ușor cum au făcut-o ceilalți.

Cât despre Wilton, cardinalul meu le-a chemat pe călugărițe la el și le-a interogat, în prezența dlui. Bell; ceea ce m-a asigurat că este adevărată confesiunea ei, că a avut doi copii cu doi preoți și că de atunci, a fost ținută de un servitor de-ai lordului Broke, acum puțin timp. Astfel că nu pot, pentru tot aurul din lume, să îmi îngreunez conștiința mea sau pe a ta, și să o fac stăpână peste o casă atât de păcătoasă; de asemenea sper că, nici chiar pentru un frate sau o soră, nu vrei să îmi compromit onoarea și conștiința. Și, în ceea ce o privește pe maica stareță, sora cea mare a doamnei Eleanor, deși nu există nicio dovadă directă împotriva lor și deși maica stareță este atât de bătrână încât de mulți ani nu și-a putut îndeplini îndatoririle, am făcut astfel încât casa să nu le rămână lor, pentru a-ți face ție pe plac, ci să ajungă la o altă femeie de bună credință, care o va reforma (și te asigur că are mare nevoie de o schimbare), astfel încât Dumnezeu să fie mai bine slujit.

Cât despre locuirea ta la Hever, tu ști mai bine ce aer îți priește, deși sper să vină și timpul când (dacă așa dorește Domnul), niciunul dintre noi să nu mai trebuiască să se îngrijoreze de asta, astfel că îți trimit acest mesager, pentru că știu că vrei să auzi despre noi, așa cum și noi vrem să auzim despre tine.

Scrisă cu mâna de votre seul (sic, în franceză, însemnând „al unicului”, n.r.),

H.R.

A treisprezecea scrisoare către Anne Boleyn

Apropierea momentului pe care l-am așteptat de mult mă bucură atât de tare, încât mi se pare că a venit deja. Totuși, marea realizare nu se poate îndeplini decât atunci când două persoane se întâlnesc față în față, întâlnire care este dorită mai mult decât orice altceva pe lume; căci ce poate aduce mai multă fericire pe lumea aceasta decât să te afli în compania celei care îmi este cea mai dragă, știind că și ea simte la fel, ceea ce îmi oferă cea mai mare plăcere.

Judecă tu ce efect poate avea asupra mea prezența acestei persoane, a cărei absență m-a întristat mai mult decât pot exprima în vorbe și în scris, și pentru care nu există leac, astfel că te rog, iubita mea, să îi spui tatălui tău că îmi doresc să vină cu două zile mai devreme decât termenul stabilit, sau cel târziu la termenul stabilit, așa cum a spus că o va face.

Nemaiavând timp acum, sper să pot curând să îți spun direct tot ce am suferit în absența ta.

Scrisă de mâna secretarului, celui care se dorește să fie acum în prezența ta și care este, și va fi mereu,

Servitorul tău loial și sigur,

H. o caută doar pe A B R.

A paisprezecea scrisoare către Anne Boleyn

IUBITO, mă încred cu toată inima către tine, asigurându-te că sunt mai mult decât puțin perplex față de lucrurile pe care fratele tău ți le va destăinui, în care sper să te încrezi, și care erau prea lungi pentru a le scrie. În ultimele scrisori ți-am scris că speram să ne vedem curând, lucru care este bine cunoscut la Londra, fapt ce mă uimește dar care trebuie să fie datorat lipsei de discreție în această chestiune. Nu îți scriu mai mult acum dar sper că în curând, întâlnirile noastre nu vor mai depinde de tratativele unor bărbați, ci de ale noastre.

Scrisă cu mâna celui care tânjește să fie al tău,

H.R.

A cincisprezecea scrisoare către Anne Boleyn

IUBITA MEA, îți scriu pentru a-ți aduce la cunoștință singurătatea pe care o simt aici de când ai plecat; căci, te asigur, timpul de când ai plecat mi se pare atât de lung încât nu cred că voi rezista încă o noapte. Cred că bunătatea ta și fervoarea iubirii mele sunt cauza; căci de nu, nu credeam că este posibil să mă tulbure atât de mult. Dar acum că vin către tine, sper ca durerile mele să fie alinate pe jumătate; am petrecut patru ore astăzi căutând alinare în cartea mea, ceea ce m-a făcut să îți scriu o scrisoare mai scurtă acum, datorită unei dureri de cap; îmi doresc să fiu (în special seara) în mâinile iubitei mele, ai cărei sâni frumoși sper să îi sărut curând.

Scrisă de mâna celui care a fost, este și va fi mereu al tău de bunăvoie,

H.R.

A șaisprezecea scrisoare către Anne Boleyn

IUBITO, deși am puțin timp liber m-am gândit, amintindu-mi promisiunea făcută, să îți clarific pe cum stau lucrurile între noi. Cât despre locuința ta, nu avem niciuna la dispoziția cardinalului meu, așa cum acest mesager îți va demonstra. Cât despre cealaltă chestiune, te asigur că nu se poate face nimic mai mult, nici nu se poate folosi o altă diligență, nici nu se pot preveni și înlătura mai bine pericolele care ne înconjoară, de azi înainte, pentru confortul tău și al meu, detalii care nu au putut fi trimise prin mesager. Deci, până ne vom revedea, păstrez o surpriză, sperând că nu va fi pentru mult timp; căci l-am încredințat pe domnul meu, tatăl tău, să facă toate aranjamentele cât mai repede; astfel, din lipsă de timp, iubito, îmi închei scrisoarea, scrisă de mâna celui care îmi doresc să fie al tău.

H.R.

evie-shaffer-500186
Foto: Evie Shaffer, CC – 2018.

A șaptesprezecea scrisoare către Anne Boleyn

Cerința rezonabilă din ultima ta scrisoare, și plăcerea pe care mi-o provoacă gândul că este adevărată, m-au determinat să îți trimit aceste știri. Legatul pe care îl așteptam a ajuns în Paris duminica sau lunea trecută, astfel că sper să primesc știri de la cardinal lunea viitoare, când va ajunge la Calais: și atunci sper că în scurt timp mă voi putea bucura de ceea ce am tânjit de atât timp, spre bucuria lui Dumnezeu și comfortul amândurora.

Atât pentru tine pentru moment, iubita mea, din lipsă de timp, dar dacă aș putea, ai fi în brațele mele sau eu într-ale tale, căci cred că a trecut mult de când te-am sărutat.

Scrisă după uciderea unui cerb, la unsprezece fix, cu ajutorul lui Dumnezeu, sper ca mâine să omor un altul cu mâna care, sper în curând, va fi a ta.

Henric R.

A optsprezecea scrisoare către Anne Boleyn

Îți scriu pentru a te informa cât de bucuros sunt să aflu că trăiești confortabil dar și pentru a-ți suprima gândurile inutile și fără rost cu frica rațiunii. Te asigur că tot binele din lume nu ar putea să îmi aducă aceiași satisfacție ca certitudinea că vei continua să te simți bine pe acest drum, buna mea iubită, și în toate acțiunile tale de acum înainte, căci știu că, atât pe tine cât și pe mine, ne așteaptă cea mai mare tăcere din lume.

Motivul pentru care mesagerul a stat atât de mult este pentru că a trebuit să mă îmbrac pentru tine; și sper că te vei ține ocupată între timp, așa cum sper să te ocup și eu pe tine, ceea ce va fi o recompensă pentru toate eforturile și munca mea.

Boala nesimulată a acestui legat bine intenționat îi întârzie accesul la tine; dar sper că, atunci când Domnul îl va însănătoși, își va reveni. Căci știu bine ce a spus și că se va ști că în această chestiune, nu are autoritate imperială; astfel că, pentru moment, iubito, la revedere.

Scrisă de mâna celui care ar putea fi al tău căci așa îi este inima,

R.H.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: